10. Materiale utilizate pentru legarea muștelor artificiale

            10.1. Materiale naturale, sintetice

            În continuare am să prezint principalele materiale din care pot fi realizate părțile componente ale muștelor artificiale, prin imagini detaliate.  Accentul am să-l pun pe elementul de noutate adus de materialele producție proprie, ca rezultat al numeroaselor căutări și experimente făcute de-a lungul anilor.

            O caracteristică esențială a materialului utilizat la realizarea părților componente ale muștei artificiale, este proveniența acestuia: naturală sau material sintetic. O muscă poate avea părți componente realizate din ambele tipuri de materiale.

            10.1.1. Materialele de proveniență naturală

            Penele și blana, sunt principalele materiale naturale utilizate și care pot avea culoarea naturală sau vopsită. Firele de blană pot fi legate de piele sau nu. Atunci când firele de blană nu mai sunt legate de o porțiune de piele, materialul se comercializează ca fiind dubbing din fire de blană (material de îngroșare al corpului muștei).        

            10.1.2. Materialele de proveniență sintetică

            Principalele materiale sintetice sunt: ațele, beteala, ața cu sclipici, materialele pentru aripi, șnururile pentru corpul muștei și dubbingul realizat din materiale sintetice. Cu o pondere mai mică în utilizare pot fi incluse: rășinile pentru corpul nimfelor, poliuretanul utilizat pentru corpurile marilor muște plutitoare.

            10.1.3. Protecția materialelor cu care se leagă muștele

            Un element comun ambelor tipuri de materiale, este faptul că toate aceste materiale, indiferent de natura lor, trebuie protejate împotriva moliilor prin păstrarea în spații închise, împreună cu substanțe de protecție adecvate.

            10.1.4. Alegerea materialelor pentru legarea muștelor artificiale

            Diversitatea extrem de mare a materialelor de legat muște disponibile în internet pe siturile de specialitate, pot să te pună în situația în care ești un pescar începător, să crezi că este imposibil să alegi și să utilizezi materialele cele mai potrivite pentru că nu știi care sunt acelea. De fapt această capcană comercială poate fi ocolită prin înțelegerea profundă a unor aspecte prezentate în capitolul ”Criteriile de performanță ale pescuitului cu musca artificială” pe care le reluăm în continuare:

            - reiau definiția pentru musca artificială: o imitație iscusită a unei vietăți vulnerabile, aflată într-un anumit stadiu de dezvoltare, care ajunsă ca din întâmplare în zona de hrănire a peștelui, poate declanșa atacul acestuia.

            - factorii în funcție de importanță pe care se bazează decizia de atac a peștelui asupra imitației unei vietăți reale aflată într-un anumit stadiu de evoluție, sunt (în această ordine): dimensiune, formă, culoare, și prezentare (modul în care musca artificială apare și dispare în zona peștelui).

            La urma urmei care este legătura între factorii ”dimensiune, formă” și pana de: curcan, marabu, gâscă, cocoș, fazan, sau blana de iepure, elan, capră, vulpe polară sau șnururi metalizate, etc? Abia factorul ”culoare” pare să fie oarecum legat direct de culoarea materialului, însă nici acest aspect nu este specific doar unui anumit material din cele enumerate mai sus.

            Subliniez aici o concluzie care pare surprinzătoare și anume că nu contează materialul din care legăm musca artificială. Atâta timp cât imitația corespunde criteriilor de mai sus  și cu o prezentare adecvată a muștei în zona peștelui, acest din urmă eveniment va declanșa atacul.

            Aspirarea muștei și înghițirea acesteia (etapa 2 în criteriile de performanță la care m-am referit și mai sus) este o etapă influențată mult mai mult de calitatea materialelor utilizate la legarea muștei, dar depinde foarte mult și de tipul de nod cu care este legat cârligul muștei.

            Abordarea pescuitului la musca artificială prin prisma factorilor enumerați mai sus și având ca țintă finală, atingerea performanței maxime (vezi criteriile de performanță), deschide posibilitatea hobbyistului, de a inova permanent și prin experimente care utilizează materiale comune.

            10.2.  Ața de legatură și nodul simplificat

            Punctul de plecare la legarea muștelor artificiale pentru orice pescar hobbyist începător, trebuie să fie familiarizarea cu firele de ață foarte subțiri, cele care vor lega de tija cârligului, componentele muștei, așa numitele ”ațe de legătură”.  Finalizarea muștei este de regulă făcută tot cu ața de legătură legată spre ochetul cârligului cu un nod terminal protejat cu lac, pentru ca să nu se desfacă în exploatare. Nodul terminal poate fi un nod simplificat (prezentat în continuare) sau poate fi nodul terminal clasic care va fi prezentat într-un capitol următor. Nodul simplificat îl utilizez de regulă, de mai multe ori pe parcursul legării componentelor unei muște, reprezentând și un substitut practic pentru nodul terminal clasic.

            10.2.1. Ața de legătură

            Materialul din care este fabricată ața de legătură este  de regulă sintetic: nailon, poliester sau alte materiale. Mosoarele de ață se vor cumpăra, și se vor utiliza cu ajutorul bobinatorului din trusa de unelte (prezentat deja într-un capitol anterior), însă trebuie înțeles sistemul de clasificare al mărimii acestor fire de ață. Sistemul actual de notare, derivă din sistemul de măsură pentru greutatea liniară a firelor și a fibrelor de mătase naturală și vegetală sau a celor sintetice: sistemul de măsură Denier [Bibliografie 15]. Astfel avem următorul tabel, prezentat în figura 1.

Tabel de corespondență între unități de măsură utilizate pentru ața de legătură.

10.2.1. Ața de legătură, sistemul de clasificare. Fig. 1.

            La o trecere a firelor de ață de mărimea 8/0 prin bacurile de măsurare ale șublerului electronic, se constată că acestea se pot strecura printr-o distanță reglată de aprox. 0.06 – 0.09 mm. Trebuie reținut faptul ca mărimea firului de ață nu are o legătură directă cu diametrul aproximativ al firului ci cu greutatea specifică a acestuia. Prin urmare firele de ață ceruite de mărimea 8/0 sunt mai subțiri față de aceeași mărime a ațelor neceruite (dar au aceeași greutate specifică pe unitatea de lungime).

10.2.1. Ața de legătură, exemple . Fig. 1, 2.

            Ațele de legătură pe care (Continuarea o veți putea citi în carte....)